Rezervaţia naturală Repedea
Rezervaţia naturală Repedea (Locul fosilier Dealul Repedea) e situată în sud estul Iaşului. Printre ieşeni, locul e cunoscut ca 'dealul Repedea', 'la releu', sau 'releul de la Bucium'. Pe platoul Repedea, situat la peste 300 de metri altitudine, vizitatorii au o panorama superbă asupra Iaşului. Zona e animată de către ieşeni care vin la picnic, mai ales vara, sau chiar de către iubitorii unor sporturi precum mountain-biking, bouldering sau căţărare.
Istoric
Rezervaţia naturală Repedea este amplasată în apropierea Releului de televiziune pe dealul Repedea, unde se află un afloriment şi unele cariere de piatră care scot la lumină rocile calcaroase şi gresii calcaroase puternic fosilifere datate aparţinând Sarmaţianului (aproximativ 10 milioane ani). Profesorul Grigore Cobălcescu de la Universitatea Al. I. Cuza cercetează zona carierelor de piatră de la Pietrărie-Repedea în anul 1862 şi publică lucrarea "Calcariul de la Răpidea" în care descrie fauna fosilă descoperită în rocile respective. Această lucrare reprezintă actul de naştere al geologiei româneşti. Dealul Repedea a constituit obiectul a numeroase studii paleontologice, lito şi biostratigrafice, sedimentologice şi geochimice. Fosilele şi calcarele existente atestă că pe acest teritoriu a existat fundul Mării Sarmatice. Dintre fosile cele mai importante sunt cele de Mactra Podolica. Dealul Repedea prezintă importanţă şi sub aspectul vegetaţiei, faunei, morfologiei reliefului şi a peisajului, datorită poziţiei sale la limita Podişului Central Moldovenesc cu Câmpia Moldovei şi a contactului dintre silvostepă şi pădure.
Din aceste motive, zona a fost declarată rezervaţie naturală şi pusă în protecţie prin Hotărâre a Consiliului de Miniştri în 1955 şi prin Hotărârea Consiliului Judeţean Iaşi în anul 1994.
Turistor ocroteşte Repedea
Din pacate însă, în loc de plante rare, aşa cum se vedeau înainte, acum predomină maşinile, motocicletele, gratarele şi micii, şi altele.
Clubul de Turism şi Ecologie Turistor (CTE) Turistor este organizaţia în grija căreia se află rezervaţia. Locul a fost încredinţat CTE Turistor prin convenţie de custodie începând cu 22 iunie 2004. Organizaţia pare să fi intrat în comă din moment ce nici web situl acesteia nu este accesibil. Turistor împreună cu Agenţia pentru Protecţia Mediului Iaşi a organizat câteva mişcari de trupe studenţeşti pentru colectarea gunoaielor din zona. Însă aceste campanii nu au fost suficiente pentru informarea vizitatorilor sau blocarea accesului maşinilor în zonă. S-a scris chiar şi despre tăierea copacilor din rezervaţie de catre ţăranii din localităţile din apropiere.
Căţărare la Repedea
În pădure, la câteva sute de metri de releu există şi pereţi (faleze) formaţi din sedimente pe care se practică bouldering-ul şi escalada. Zonele de căţărare de aici sunt deschise de peste 30 ani de către alpinişti locali precum Michael Buchholtzer.
Istoric
Rezervaţia naturală Repedea este amplasată în apropierea Releului de televiziune pe dealul Repedea, unde se află un afloriment şi unele cariere de piatră care scot la lumină rocile calcaroase şi gresii calcaroase puternic fosilifere datate aparţinând Sarmaţianului (aproximativ 10 milioane ani). Profesorul Grigore Cobălcescu de la Universitatea Al. I. Cuza cercetează zona carierelor de piatră de la Pietrărie-Repedea în anul 1862 şi publică lucrarea "Calcariul de la Răpidea" în care descrie fauna fosilă descoperită în rocile respective. Această lucrare reprezintă actul de naştere al geologiei româneşti. Dealul Repedea a constituit obiectul a numeroase studii paleontologice, lito şi biostratigrafice, sedimentologice şi geochimice. Fosilele şi calcarele existente atestă că pe acest teritoriu a existat fundul Mării Sarmatice. Dintre fosile cele mai importante sunt cele de Mactra Podolica. Dealul Repedea prezintă importanţă şi sub aspectul vegetaţiei, faunei, morfologiei reliefului şi a peisajului, datorită poziţiei sale la limita Podişului Central Moldovenesc cu Câmpia Moldovei şi a contactului dintre silvostepă şi pădure.
Din aceste motive, zona a fost declarată rezervaţie naturală şi pusă în protecţie prin Hotărâre a Consiliului de Miniştri în 1955 şi prin Hotărârea Consiliului Judeţean Iaşi în anul 1994.
Turistor ocroteşte Repedea
Din pacate însă, în loc de plante rare, aşa cum se vedeau înainte, acum predomină maşinile, motocicletele, gratarele şi micii, şi altele.
Clubul de Turism şi Ecologie Turistor (CTE) Turistor este organizaţia în grija căreia se află rezervaţia. Locul a fost încredinţat CTE Turistor prin convenţie de custodie începând cu 22 iunie 2004. Organizaţia pare să fi intrat în comă din moment ce nici web situl acesteia nu este accesibil. Turistor împreună cu Agenţia pentru Protecţia Mediului Iaşi a organizat câteva mişcari de trupe studenţeşti pentru colectarea gunoaielor din zona. Însă aceste campanii nu au fost suficiente pentru informarea vizitatorilor sau blocarea accesului maşinilor în zonă. S-a scris chiar şi despre tăierea copacilor din rezervaţie de catre ţăranii din localităţile din apropiere.
Căţărare la Repedea
În pădure, la câteva sute de metri de releu există şi pereţi (faleze) formaţi din sedimente pe care se practică bouldering-ul şi escalada. Zonele de căţărare de aici sunt deschise de peste 30 ani de către alpinişti locali precum Michael Buchholtzer.
Labels: Locuri din Iasi
posted by Târgul De Case at
12:56 PM
0 Comments:
Post a Comment
<< Home